Parteneriat Public-Privat
Parteneriat public-privat: concept, abordări, probleme Marile provocări impuse autorităților publice municipale de necesitățile cotidiene ale locuitorilor capitalei precum: reabilitarea drumurilor și a infrastructurii de transport; alimentarea cu apă potabilă de calitate; colectarea și reciclarea deșeurilor; protecția mediului înconjurător; asigurarea unui mediu atractiv de afaceri; amenajarea teritoriului și siguranța cetățenilor sunt tot atâtea motive de a utiliza parteneriatul public-privat ca pe o cale de soluționare a lor. Într-o definire simplistă prin parteneriat public privat (PPP) se înțelege încheierea unui contract între o autoritate publică și o companie privată. În cadrul unui astfel de contract compania privată efectuează toate sau doar numai o parte din funcții dintr-un domeniu specific, care în mod tradițional sunt realizate de către autoritatea publică. În așa mod se stabilește relația de cooperare între sectorul public, lansator de proiecte de utilitate publică și sectorul privat dețînător de fonduri și management performant. Prin același contract ambele părți în mod normal își împărtășesc rolurile, responsabilitățile, riscurile și câștigurile vizate a fi obținute. Relațiile de cooperare public-privat la nivel local, după modelele pe care le întâlnim în prezent în diferite țări, au demarat la începutul anilor 80 ai sec XX în Europa Occidentală și SUA sub forma cooperării între autoritățile locale și sectorul privat pentru implementarea unor proiecte de reabilitare a zonelor industriale aflate în declin. Mai târziu implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice a fost extinsă mult, proiectele PPP fiind utilizate atât în sfera socială (de exemplu, în Franța primele contracte PPP, au avut ca scop prevenirea și combaterea delincventei copiilor) cât și în reabilitarea și construcția drumurilor, sistemelor de apă și canalizare, iluminat public etc. Aria de cooperare prin proiecte de PPP este astăzi foarte diversă. Experiența internațională atestă că contractele PPP sunt tot mai des întâlnite când este vorba de: 1. prestarea serviciilor publice (apă și canalizare, gaze, apă caldă și energie termică, energie electrică, transport public și servicii de telecomunicații); 2. furnizarea utilităților publice (reparația blocurilor de locuit, amenajarea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, sau parcărilor) și 3. dezvoltarea infrastructurii publice (reparația drumurilor, colectarea deșeurilor, amenajarea parcurilor și a zonelor de odihnă). Doar unele exemple: În prezent în Marea Britanie sunt în derulare circa 450 proiecte PPP ale căror domenii de implementare sunt infrastructura de transporturi, educație, sănătate, apărare, ordine publică, utilități, tehnologii informaționale. Construcția de autostrăzi și șosele în Polonia se realizează prin Programul Motorway and Express Ways Development care are la bază proiecte PPP. Conform datelor oferite până în prezent au fost construite/reabilitate 254 km de șosele și drumuri. În Letonia, coridorul internațional Baltica și centura de ocolire a or. Riga Daugava River Crossing se realizează prin PPP. În Bulgaria aeroporturile internaționale Varna și Burgas au fost reabilitate prin PPP. În septembrie 2000, Apa Nova București a devenit concesionarul serviciilor publice de apa și canalizare pentru municipiul Bucuresti. Serviciile prevăzute de acest proiect PPP sunt: administrarea resurselor de apă, tratarea și distribuția apei potabile către populație și evacuarea apei reziduale și pluviale pe teritoriul municipiului Bucuresti. Veolia Water, o compania transnațională binecunoscută a cîștigat licitația de prestare a serviciilor și împreună cu Primăria mun. București asigură administrarea rețelelor de apă și canalizare și prestarea acestui serviciu public. Acest proiect este considerat drept o bună practică în ceea ce privește contractele PPP și este recomandat de specialiști ca exemplu de urmat pentru ale orașe europene. Astfel, utilizarea largă a contractelor PPP în diferite domenii de responsabilitate ale autorităților publice este cauzată atât de avantajele pe are le ofertă dar și de rezultatele care se obțin de pe urma implementării unor astfel de proiecte. Principalele din ele sunt: (i) Îmbunătățirea calității utilității publice reabilitate, reconstruite sau construite; (ii) Îmbunătățirea calității serviciului prestat de utilitățile publice renovate; (iii) Optimizarea raportului calitate a serviciului / tarif perceput; (iv) Optimizarea investițiilor de capital; (v) Durabilitatea pe termen lung a proiectelor, din punct de vedere financiar, tehnic și de mediu. Deși minimă, dar și în Republica Moldova există o anumită experiență în realizarea proiectelor PPP. În urma unui studiu realizat în cadrul proiectului de asistență pentru Primăria Chișinău în domeniul parteneriat public privat, susținut de Fundația Soros Moldova au fost identificate câteva domenii în care se realizează proiecte cu elemente de PPP. Cele mai reprezentative care se înscriu în condițiile unui PPP sunt: (i) construirea stațiilor de așteptare a transportului public urban în complex cu oferirea posibilității de autorizare și amplasare a dispozitivelor de publicitate și a publicității exterioare; (ii) Centrul pentru tineri și copii „Family Center”; (iii) prestarea serviciilor de transport public de pasageri cu maxi-taxiurile și autobusele de capacitate mare; (iv) mansardarea blocurilor de locuit. Realizarea acestor proiecte necesită încă unele ajustări și perfecționări din cauza unor lacune care mai persistă în relațiile stabilite prin contracte. Dar implementarea lor demonstrează că există reale posibilități și oportunități de a utiliza PPP în soluționarea problemelor locale. De asemenea, în cadrul proiectului de asistență a fost elaborat un Registru a potențialelor proiecte PPP. Printre eventualele proiecte PPP se regăsesc: (i) obținerea gazului biologic și producerea energiei electrice prin captarea și utilizarea gazelor obținute de la prelucrarea deșeurilor stocate la poligonul de deșeuri menajere a mun. Chișinău; (ii) mansardarea blocurilor de locuit; (iii) construcția caselor de locuit prin ipotecă socială; (iv) amenajarea parcului “Valea Morilor”; (v) Centrul de Incubare, Transfer și Afaceri Chișinău; (vi) întreținerea, amenajarea și protecția spațiilor verzi din mun. Chișinău; (vii) construcția stației de epurare biologică a mun. Chișinău și îmbunătățirea infrastructurii și serviciului de asigurare cu apă potabilă și canalizare; (viii) reparația drumurilor și construcția centurilor de ocolire, etc. Parteneriatul public-privat nu trebuie privit ca pe un miracol și ca pe o metodă de soluționare a tuturor problemelor existente. De-a lungul timpului practica internațională a dezvoltat o mare diversitate de parteneriate public-privat, unele de succes altele mai puțin. Implicarea într-un proiect PPP depinde de mai mulți factori, inclusiv: existența unui cadrul legislativ adecvat, existența unui cadru instituțional bine structurat și abilitat cu atribuții și responsabilități clare, măsura riscului în care sectorul public este dispus să transfere în totalitate sau parțial răspunderea și riscul pentru prestarea serviciilor publice sau efectuarea lucrărilor de reabilitare către sectorul privat. În iulie 2008 Parlamentul a aprobat Legea 179-XVI cu privire la parteneriatul public privat. În curând vor fi aprobate actele normative privind procedurilor de reglementare a proiectelor PPP și punerea în aplicare a Legii PPP. După aprobarea unor norme regulatorii similare la nivel municipal, pentru realizarea cu succes a proiectelor PPP autoritățile publice locale mai au nevoie de: (i) un portofoliu de proiecte detaliat și documentația aferentă pentru sectoarele unde vor fi realizate proiecte în regim PPP sau concesiune; (ii) un Instrumentar PPP pentru specialiștii Primăriilor care va cuprinde reglementări procedurale și modele de documente standard care se vor aplica în procesul de atribuire și implementare a contractelor de parteneriat public – privat; (iii) un program de pregătire amplu, inclusiv vizite de studiu peste hotare, pentru personalul din cadrul Primăriilor implicat în activități legate de implementarea proiectelor PPP; (iv) o bază de date cu proiectele PPP de lucrări publice și servicii realizate în țările vecine dar și cele aflate în curs de realizare la nivel național.