Parteneriat Public-Privat PDF Imprimare Email
Miercuri, 10 August 2011

Parteneriat public-privat: concept, abordări, probleme

 

Marile provocări impuse autorităţilor publice municipale de necesităţile cotidiene ale locuitorilor capitalei precum: reabilitarea drumurilor şi a infrastructurii de transport; alimentarea cu apă potabilă de calitate; colectarea şi reciclarea deşeurilor; protecţia mediului înconjurător; asigurarea unui mediu atractiv de afaceri; amenajarea teritoriului şi siguranţa cetăţenilor sunt tot atâtea motive de a utiliza parteneriatul public-privat ca pe o cale de soluţionare a lor. Într-o definire simplistă prin parteneriat public privat (PPP) se înţelege încheierea unui contract între o autoritate publică şi o companie privată. În cadrul unui astfel de contract compania privată efectuează toate sau doar numai o parte din funcţii dintr-un domeniu specific, care în mod tradiţional sunt realizate de către autoritatea publică. În aşa mod se stabileşte relaţia de cooperare între sectorul public, lansator de proiecte de utilitate publică şi sectorul privat deţinător de fonduri şi management performant. Prin acelaşi contract ambele părţi în mod normal îşi împărtăşesc rolurile, responsabilităţile, riscurile şi câştigurile vizate a fi obţinute.

 

Relaţiile de cooperare public-privat la nivel local, după modelele pe care le întâlnim în prezent în diferite ţări, au demarat la începutul anilor 80 ai sec XX în Europa Occidentală şi SUA sub forma cooperării între autorităţile locale şi sectorul privat pentru implementarea unor proiecte de reabilitare a zonelor industriale aflate în declin. Mai târziu implicarea sectorului privat în prestarea serviciilor publice a fost extinsă mult, proiectele PPP fiind utilizate atât în sfera socială (de exemplu, în Franţa primele contracte PPP, au avut ca scop prevenirea şi combaterea delincventei copiilor) cât şi în reabilitarea şi construcţia drumurilor, sistemelor de apă şi canalizare, iluminat public etc. Aria de cooperare prin proiecte de PPP este astăzi foarte diversă. Experienţa internaţională atestă că contractele PPP sunt tot mai des întâlnite când este vorba de: 1. prestarea serviciilor publice (apă şi canalizare, gaze, apă caldă şi energie termică, energie electrică, transport public şi servicii de telecomunicaţii); 2. furnizarea utilităţilor publice (reparaţia blocurilor de locuit, amenajarea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, sau parcărilor) şi 3. dezvoltarea infrastructurii publice (reparaţia drumurilor, colectarea deşeurilor, amenajarea parcurilor şi a zonelor de odihnă). Doar unele exemple: În prezent în Marea Britanie sunt în derulare circa 450 proiecte PPP ale căror domenii de implementare sunt infrastructura de transporturi, educaţie, sănătate, apărare, ordine publică, utilităţi, tehnologii informaţionale. Construcţia de autostrăzi şi şosele în Polonia se realizează prin Programul Motorway and Express Ways Development care are la bază proiecte PPP. Conform datelor oferite până în prezent au fost construite/reabilitate 254 km de şosele şi drumuri. În Letonia, coridorul internaţional Baltica şi centura de ocolire a or. Riga Daugava River Crossing se realizează prin PPP. În Bulgaria aeroporturile internaţionale Varna şi Burgas au fost reabilitate prin PPP. În septembrie 2000, Apa Nova Bucureşti a devenit concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare pentru municipiul Bucuresti. Serviciile prevăzute de acest proiect PPP sunt: administrarea resurselor de apă, tratarea şi distribuţia apei potabile către populaţie şi evacuarea apei reziduale şi pluviale pe teritoriul municipiului Bucuresti. Veolia Water, o compania transnaţională binecunoscută a cîştigat licitaţia de prestare a serviciilor şi împreună cu Primăria mun. Bucureşti asigură administrarea reţelelor de apă şi canalizare şi prestarea acestui serviciu public. Acest proiect este considerat drept o bună practică în ceea ce priveşte contractele PPP şi este recomandat de specialişti ca exemplu de urmat pentru ale oraşe europene.

 

Astfel, utilizarea  largă a contractelor PPP în diferite domenii de responsabilitate ale autorităţilor publice este cauzată atât de avantajele pe are le ofertă dar şi de rezultatele care se obţin de pe urma implementării unor astfel de proiecte. Principalele din ele sunt: (i) Îmbunătăţirea calităţii utilităţii publice reabilitate, reconstruite sau construite; (ii) Îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat de utilităţile publice renovate; (iii) Optimizarea raportului calitate a serviciului / tarif perceput; (iv) Optimizarea investiţiilor de capital; (v) Durabilitatea pe termen lung a proiectelor, din punct de vedere financiar, tehnic şi de mediu.

 

Deşi minimă, dar şi în Republica Moldova există o anumită experienţă în realizarea proiectelor PPP. În urma unui studiu realizat în cadrul proiectului de asistenţă pentru Primăria Chişinău în domeniul parteneriat public privat, susţinut de Fundaţia Soros Moldova au fost identificate câteva domenii în care se realizează proiecte cu elemente de PPP. Cele mai reprezentative care se înscriu în condiţiile unui PPP sunt: (i) construirea staţiilor de aşteptare a transportului public urban în complex cu oferirea posibilităţii de autorizare şi amplasare a dispozitivelor de publicitate şi a publicităţii exterioare; (ii) Centrul pentru tineri şi copii „Family Center”; (iii) prestarea serviciilor de transport public de pasageri cu maxi-taxiurile şi autobusele de capacitate mare; (iv) mansardarea blocurilor de locuit. Realizarea acestor proiecte necesită încă unele ajustări şi perfecţionări din cauza unor lacune care mai persistă în relaţiile stabilite prin contracte. Dar implementarea lor demonstrează că există reale posibilităţi şi oportunităţi de a utiliza PPP în soluţionarea problemelor locale.

 

De asemenea, în cadrul proiectului de asistenţă a fost elaborat un Registru a potenţialelor proiecte PPP. Printre eventualele proiecte PPP se regăsesc: (i) obţinerea gazului biologic şi producerea energiei electrice prin captarea şi utilizarea gazelor obţinute de la prelucrarea deşeurilor stocate la poligonul de deşeuri menajere a mun. Chişinău; (ii) mansardarea blocurilor de locuit; (iii) construcţia caselor de locuit prin ipotecă socială; (iv) amenajarea parcului “Valea Morilor”; (v) Centrul de Incubare, Transfer şi Afaceri Chişinău; (vi) întreţinerea, amenajarea şi protecţia spaţiilor verzi din mun. Chişinău; (vii) construcţia staţiei de epurare biologică a mun. Chişinău şi îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciului de asigurare cu apă potabilă şi canalizare; (viii) reparaţia drumurilor şi construcţia centurilor de ocolire, etc.

 

Parteneriatul public-privat nu trebuie privit ca pe un miracol şi ca pe o metodă de soluţionare a tuturor problemelor existente. De-a lungul timpului practica internaţională a dezvoltat o mare diversitate de parteneriate public-privat, unele de succes altele mai puţin. Implicarea într-un proiect PPP depinde de mai mulţi factori, inclusiv: existenţa unui cadrul legislativ adecvat, existenţa unui cadru instituţional bine structurat şi abilitat cu atribuţii şi responsabilităţi clare, măsura riscului în care sectorul public este dispus să transfere în totalitate sau parţial răspunderea şi riscul pentru prestarea serviciilor publice sau efectuarea lucrărilor de reabilitare către sectorul privat.

 

În iulie 2008 Parlamentul a aprobat Legea 179-XVI cu privire la parteneriatul public privat. În curând vor fi aprobate actele normative privind procedurilor de reglementare a proiectelor PPP şi punerea în aplicare a Legii PPP. După aprobarea unor norme regulatorii similare la nivel municipal, pentru realizarea cu succes a proiectelor PPP autorităţile publice locale mai au nevoie de: (i) un portofoliu de proiecte detaliat şi documentaţia aferentă pentru sectoarele unde vor fi realizate proiecte în regim PPP sau concesiune; (ii) un Instrumentar PPP pentru specialiştii Primăriilor care va cuprinde reglementări procedurale şi modele de documente standard care se vor aplica în procesul de atribuire şi implementare a contractelor de parteneriat public – privat; (iii) un program de pregătire amplu, inclusiv vizite de studiu peste hotare, pentru personalul din cadrul Primăriilor implicat în activităţi legate de implementarea proiectelor PPP; (iv) o bază de date cu proiectele PPP de lucrări publice şi servicii realizate în ţările vecine dar şi cele aflate în curs de realizare la nivel naţional.